Cum intri în cybersecurity în 2026: de la Helpdesk la Analist SOC
Actualizat pe December 14, 2025 13 Minute citite
Ai resetat parole, ai închis tichete și ai ajutat utilizatori toată ziua. Tot auzi despre echipa SOC și „incidente de securitate” și, în sinea ta, te gândești: acolo vreau să ajung. Dacă ți se pare familiar, ghidul ăsta este pentru tine.
În 2026, securitatea cibernetică este în continuare unul dintre cele mai căutate domenii din tech. Vestea bună este că, dacă lucrezi deja în suport IT sau helpdesk, ești mai aproape de un rol în securitate decât crezi. Articolul acesta îți arată cum să transformi experiența ta într-un drum realist către un job de SOC Analyst.
De ce securitatea cibernetică rămâne o alegere inteligentă în 2026
Companii de orice mărime sunt în continuare lovite de ransomware, phishing și breșe de date. Reglementările devin tot mai stricte, iar executivii sunt sub presiune să demonstreze că gestionează corect riscul cibernetic. Ca urmare, echipele de securitate angajează mult.
Pentru cei care își schimbă cariera, asta înseamnă cerere pe termen lung și stabilitate bună. Rolurile în cybersecurity vin adesea cu un potențial salarial mai mare decât suportul IT general. Multe poziții oferă și opțiuni hibride sau remote, ceea ce poate ajuta la echilibrul muncă–viață.
Ce au nevoie angajatorii cu adevărat sunt oameni care pot învăța repede și pot gestiona incidente reale. Își doresc profesioniști care înțeleg sisteme, rețele și utilizatori — exact lucrurile pe care helpdesk-ul le vede în fiecare zi. De aceea, background-ul tău este mai valoros decât pare acum.
Este helpdesk-ul chiar un punct bun de lansare spre cybersecurity?
Da, helpdesk-ul este un punct de plecare excelent pentru o carieră în securitate. Vezi deja cum cedează sistemele, cum se comportă utilizatorii și unde apar greșelile. Toate acestea sunt direct relevante pentru apărarea unei organizații.
Pe helpdesk, lucrezi cu tichete, escaladări și documentație. Observi tipare în erori de utilizator și probleme de configurare. Aceleași abilități sunt folosite și în securitate, doar că sunt orientate pe amenințări, nu pe probleme tehnice generale.
Probabil ai atins deja „securitate ușoară” fără să-ți dai seama. Lucruri precum resetări de parolă, conturi blocate, emailuri suspecte sau cereri de acces au toate un unghi de securitate. Să înveți să vorbești despre ele în „limbaj de securitate” este o parte importantă a tranziției.
Ce face, de fapt, un analist SOC?
Un Security Operations Center (SOC) este linia întâi a apărării cibernetice într-o organizație. Analiștii SOC supraveghează sistemele și datele, căutând semne că ceva nu este în regulă. Ei monitorizează alerte, investighează activități suspecte și răspund la incidente.
Cea mai mare parte din zi se petrece în instrumente de securitate. Ei verifică dashboard-uri, analizează loguri și decid ce alerte contează și care sunt false pozitive. Când ceva pare grav, sapă mai adânc și escaladează dacă este nevoie.
Este un mix între muncă de detectiv și gestionare de crize. Îți pui constant întrebări precum: E normal? Dacă nu, de ce? Dacă îți place deja să depanezi tichete dificile în helpdesk, s-ar putea ca munca în SOC să ți se pară foarte satisfăcătoare.
Sarcini tipice de zi cu zi pentru un analist SOC
Munca unui analist SOC se învârte, de obicei, în jurul monitorizării și investigației. Ei folosesc instrumente precum SIEM (Security Information and Event Management) pentru a urmări activități neobișnuite. Aceste instrumente generează alerte pe baza regulilor, logurilor și tiparelor.
Când apare o alertă, analistul decide rapid dacă e ceva inofensiv sau periculos. Dacă pare serios, colectează dovezi de la endpoint-uri, servere și echipamente de rețea. Poate verifica procese suspecte, încercări de autentificare sau fluxuri de trafic.
La final, documentează ce s-a întâmplat și ce s-a făcut. Poate recomanda blocarea unui IP, resetarea credențialelor sau înăsprirea unei reguli de firewall. Rapoartele lor îi ajută pe colegii mai seniori și managementul să înțeleagă ce s-a întâmplat.
Competențele de care ai nevoie ca să treci de la helpdesk la SOC
Nu trebuie să fii „hacker” ca să obții un rol de Junior SOC Analyst. Dar ai nevoie de suficientă fundație ca să înțelegi ce îți arată instrumentele. Gândește-te la asta ca la un „level up” al abilităților tale IT, cu o mentalitate orientată spre securitate.
Începe cu bazele de networking. Noțiuni precum adrese IP, porturi, rutare și DNS sunt esențiale. De asemenea, e bine să fii confortabil cu Windows și Linux la nivel practic.
Pe lângă asta, învață concepte fundamentale de securitate. Înțelege termeni precum triada CIA, vulnerabilități, exploit-uri și tipuri comune de atac. Când știi limbajul securității, urmărești mai ușor incidentele și comunici clar.
Instrumente și tehnologii cu care e bine să te obișnuiești
Analiștii SOC se bazează zilnic pe anumite categorii de instrumente. Nu trebuie să le stăpânești pe toate, dar ar fi bine să înțelegi ce fac și cum sunt folosite. Practica hands-on cu orice instrument similar te va ajuta.
Categoriile cheie includ SIEM-uri, EDR-uri și firewall-uri. Un SIEM colectează și corelează loguri din întreaga infrastructură și ridică alerte. Instrumentele EDR sunt orientate pe endpoint-uri, căutând malware, procese suspecte sau comportamente neobișnuite.
Firewall-urile și soluțiile IDS/IPS stau la marginea rețelei. Ele controlează traficul și caută tipare cunoscute de atac. Ca analist SOC, vei revizui adesea logurile și alertele lor ca parte a investigațiilor.
Soft skills care contează la fel de mult
Abilitățile tehnice te fac vizibil, dar soft skills te ajută să reușești. Va trebui să comunici clar în tichete, rapoarte și apeluri cu alte echipe. Incidentele de securitate pot fi stresante, așa că e crucial să rămâi calm și metodic.
Munca ta de helpdesk te-a antrenat deja în direcția asta. Știi să asculți, să pui întrebările potrivite și să gestionezi utilizatori frustrați. Aceste abilități se transferă direct în securitate, unde explicațiile clare pot preveni panica.
Analiștii SOC buni sunt și foarte curioși. Le place să întrebe „de ce” și să urmărească indicii până înțeleg ce s-a întâmplat. Dacă te regăsești aici, ai mindset-ul pe care domeniul îl răsplătește.
Un plan pe 6–12 luni: de la helpdesk la Junior SOC Analyst
Fiecare drum e diferit, dar mulți oameni fac tranziția în 6–12 luni. Cheia este să urmezi un plan focalizat, nu să sari între resurse aleatorii.
Iată un roadmap practic pe care îl poți adapta situației tale.
Lunile 0–2: întărește fundația
Începe prin a-ți consolida cunoștințele de rețelistică și sisteme de operare. Ar trebui să poți explica, la nivel de bază, cum funcționează internetul. Concentrează-te pe TCP/IP, porturi, DNS, HTTP/HTTPS și cum comunică dispozitivele între ele.
În același timp, revizuiește fundamentele Windows și Linux. Învață să navighezi în sistemul de fișiere, să gestionezi procese și să verifici loguri. Poți exersa pornind mașini virtuale pe propriul computer.
Apoi, fă cunoștință cu noțiuni de bază din securitate. Urmărește cursuri introductive sau citește cărți pentru începători în cybersecurity. Ținta ta este o înțelegere largă, nu expertiză profundă încă.
Lunile 2–4: hands-on cu securitatea
Acum treci de la teorie la practică. Configurează un homelab simplu cu câteva mașini virtuale și instrumente de logging. Experimentează generând și analizând loguri, cum ar fi autentificări eșuate sau execuții de scripturi.
Încearcă versiuni gratuite sau community ale unor instrumente „tip SIEM”, dacă se poate. Chiar dacă nu sunt exact cele din enterprise, conceptele se transferă. Concentrează-te pe înțelegerea alertelor, evenimentelor și a interogărilor de bază.
Lunile 4–6: construiește proiecte și validează-ți cunoștințele
Alege o certificare entry-level spre care să lucrezi. CompTIA Security+ este o opțiune populară deoarece acoperă fundamente largi. Pregătirea pentru un examen îți oferă structură și îți scoate la iveală golurile.
În același timp, construiește 2–3 proiecte de securitate bine definite. De exemplu, simulează o investigație de incident în laborator și scrie un raport. Sau fă un script simplu care parsează loguri și semnalează tipare suspecte.
Începe să-ți rescrii CV-ul și profilul de LinkedIn cu focus pe securitate. Adaugă o secțiune „Proiecte & Laboratoare de Securitate” și descrie ce ai făcut. Folosește bullet points orientate pe acțiune și rezultate ca să evidențiezi skill-urile noi.
Lunile 6–12: aplică, iterează, îmbunătățește
Când ai fundamentele, un portofoliu de proiecte și poate o certificare, începe să aplici.
Caută titluri precum Junior SOC Analyst, Security Analyst sau Incident Response Apprentice. Chiar dacă unele anunțuri par puțin peste nivelul tău, aplică totuși dacă îndeplinești majoritatea cerințelor.
Pe măsură ce aplici, continuă să-ți îmbunătățești skill-urile. Participă la CTF-uri pentru începători sau provocări de securitate. Adaugă fiecare proiect sau realizare nouă în CV și LinkedIn.
Folosește feedback-ul din interviuri și refuzuri ca să-ți rafinezi abordarea. Observă la ce întrebări te blochezi și studiază acele zone mai mult.
Perseverența și iterarea sunt adesea diferența dintre cei care reușesc și cei care renunță.
Opțiuni de educație: facultate, self-study sau bootcamp de cybersecurity?
Nu există o singură cale „corectă” spre cybersecurity. Abordări diferite funcționează pentru oameni diferiți, în funcție de timp, buget și stil de învățare.
Diplome universitare
O diplomă în cybersecurity sau computer science oferă o bază academică solidă. Poate fi atractivă pentru unii angajatori, mai ales organizații mari sau tradiționale. Totuși, nu este obligatorie pentru majoritatea rolurilor junior în SOC.
Dezavantajele sunt timpul și costul. Programele durează de obicei câțiva ani și pot fi scumpe. De asemenea, uneori sunt mai slabe pe partea de practică „job-ready” pentru SOC, de care ai nevoie rapid.
Self-study
Self-study este flexibil și accesibil. Poți combina cărți, cursuri online gratuite și laboratoare practice în ritmul tău. Calea asta poate funcționa excelent dacă ești organizat și disciplinat.
Provocarea este că e ușor să te simți pierdut. Poate nu știi ce să prioritizezi sau cât de adânc să mergi pe fiecare subiect. Fără feedback, e greu să știi când ești „gata” să aplici.
Bootcamp-uri de cybersecurity (inclusiv Code Labs Academy)
Bootcamp-urile de cybersecurity încearcă să comprime învățarea într-o experiență intensivă și ghidată. Ele se concentrează pe skill-urile pe care angajatorii le folosesc în SOC și operațiuni de securitate. Primești structură, mentorat și proiecte hands-on, în loc să înveți izolat.
Code Labs Academy oferă un Bootcamp de securitate cibernetică online, cu program flexibil. Cursanții lucrează pe laboratoare de tip real-world, instrumente și scenarii de incident. Pleci cu un portofoliu care îți arată abilitățile într-un mod pe care hiring managerii îl înțeleg.
Bootcamp-urile includ adesea și suport de carieră. Asta poate însemna revizuire de CV, optimizare de LinkedIn, interviuri simulate și coaching pentru căutarea jobului. Pentru mulți, combinația dintre training și mentorat face tranziția mai lină.
Cum îți construiești experiență și portofoliu înainte de primul job în cybersecurity
O frică frecventă este: „Cum îmi demonstrez abilitățile dacă încă nu m-a angajat nimeni?” Soluția este să tratezi homelab-ul și practica ta ca pe proiecte reale. Dacă le documentezi bine, devin dovezi convingătoare pentru angajatori.
Configurează scenarii mici, dar realiste, în laborator. Simulează un email de phishing, o încercare de brute-force pe login sau activitate malware de bază. Apoi investighează folosind loguri, instrumente și propriile scripturi.
Scrie rapoarte scurte pentru fiecare scenariu. Descrie ce s-a întâmplat, cum ai detectat, ce dovezi ai colectat și ce acțiuni ai întreprins. Aceste write-up-uri arată foarte similar cu ce produce un analist SOC la job.
Poți participa și la provocări online de securitate. Chiar și CTF-urile pentru începători arată că ești motivat și dispus să rezolvi probleme. Menționează-le în CV, mai ales dacă se aliniază cu skill-uri de tip SOC.
Certificări care chiar ajută în 2026
Certificările nu sunt magie de unele singure, dar ajută să-ți deschidă uși. Ele arată că ai atins un anumit nivel de cunoștințe și disciplină. Pentru roluri entry-level, concentrează-te pe una sau două certificări țintite.
CompTIA Security+ este un început solid pentru mulți viitori analiști SOC. Acoperă subiecte de bază precum amenințări, vulnerabilități, managementul riscului și criptografie de bază. Angajatori din multe industrii o recunosc drept un baseline bun.
Dacă networking-ul tău este slab, ia în considerare Network+ înainte. O înțelegere puternică a rețelelor face fiecare subiect avansat de securitate mult mai ușor. Mai târziu, odată ce ai experiență, poți explora certificări mai avansate sau specializate.
Aplicarea la roluri SOC: CV, LinkedIn și networking
Când începi să aplici, modul în care te prezinți contează. Experiența ta de helpdesk nu este ceva de ascuns; este un avantaj. Doar că trebuie încadrată astfel încât să evidențieze potențialul tău în securitate.
În CV, scoate în față sarcinile relevante pentru securitate pe care le faci deja. Poate te ocupi de conturi blocate, rapoarte de login suspect, sau permisiuni de acces. Tradu aceste activități în limbaj care arată că înțelegi riscul și gestionarea incidentelor.
Adaugă o secțiune separată pentru proiecte și laboratoare de securitate. Include bullet points scurte cu acțiuni concrete și rezultate. De exemplu: „Am configurat un SIEM în homelab și am investigat atacuri brute-force simulate”.
Pe LinkedIn, actualizează headline-ul ca să reflecte obiectivul tău. Ceva de genul „IT Support Specialist în tranziție către SOC Analyst | Security+ în pregătire” poate funcționa bine. Spune recrutorilor dintr-o privire cine ești și încotro te îndrepți.
Networking-ul are și el un rol important. Intră în comunități online de cybersecurity, forumuri sau meetup-uri locale când poți. Pune întrebări inteligente, împărtășește proiectele și conectează-te cu oameni care lucrează în SOC.
Cum să te descurci excelent la interviul pentru SOC Analyst
Interviurile pentru roluri junior în SOC combină, de obicei, întrebări tehnice și comportamentale. Intervievatorul vrea să știe ce știi și cum gândești sub presiune. De asemenea, vrea să vadă că înțelegi ce presupune jobul în realitate.
Întrebările tehnice pot acoperi concepte de bază. Poți fi întrebat care e diferența dintre un virus și un worm sau ce face un SIEM. Poți fi pus să explici cum ai răspunde la un email suspect sau la un tipar de login-uri neobișnuite.
Întrebările comportamentale se bazează pe experiențele tale trecute. Aici, background-ul de helpdesk te ajută, pentru că ai gestionat situații tensionate și utilizatori nemulțumiți. Povestește despre cazuri concrete în care ai rezolvat probleme complexe sau ai rămas calm în situații stresante.
Folosește proiectele din homelab și din bootcamp ca exemple. Descrie instrumentele, pașii și concluziile tale. Asta arată că poți aplica teoria în scenarii apropiate de realitate.
Obstacole comune (și cum să le depășești)
Mulți oameni care își schimbă cariera întâlnesc obstacole similare. Să le recunoști din timp te ajută să nu pierzi momentum-ul. Iată câteva dintre cele mai comune.
Un obstacol este să aștepți până „știi tot”. Cybersecurity este prea vast ca să fie posibil, chiar și pentru experți. În schimb, țintește fundamente solide plus câteva proiecte puternice, apoi începe să aplici.
Alt obstacol este să înveți haotic, fără plan. E ușor să sari de la un subiect la altul și să te simți copleșit. Un roadmap structurat sau o curriculă de bootcamp te ajută să rămâi concentrat pe ce contează.
Mulți își subestimează experiența de helpdesk. Cred că dacă titlul lor nu include „security”, nu se pune. În realitate, background-ul tău IT este un avantaj mare dacă îl formulezi corect.
În final, unii încearcă să facă drumul complet singuri. Auto-motivația e grozavă, dar feedback-ul de la mentori sau instructori accelerează progresul. De aceea, programele structurate și comunitățile sunt atât de valoroase.
Cum te poate ajuta Code Labs Academy în tranziția ta spre cybersecurity
Poți intra în cybersecurity prin self-study disciplinat și practică. Totuși, nu toată lumea are timpul sau încrederea să-și proiecteze singură un plan de învățare. Aici poate face diferența un bootcamp online structurat.
Bootcamp de securitate cibernetică de la Code Labs Academy este construit cu „career changers” în minte. Combină sesiuni live, laboratoare hands-on și proiecte de tip real-world. Înveți să folosești instrumente cheie, să investighezi incidente și să gândești ca un analist SOC.
Pe parcurs, îți construiești un portofoliu pe care îl poți arăta angajatorilor. Primești și suport de carieră, cum ar fi ajutor pentru CV, LinkedIn și pregătire pentru interviuri. Combinația dintre pregătire tehnică și mentorat poate accelera trecerea ta de la helpdesk la SOC.
Dacă ești interesat, poți explora detaliile programului
Pașii aceștia te pot ajuta să decizi dacă ruta structurată se potrivește obiectivelor și programului tău. Este una dintre cele mai directe modalități de a transforma ambiția într-un plan concret.
Drumul tău de la helpdesk la analist SOC începe azi
Să intri în cybersecurity în 2026 dintr-un rol de helpdesk este absolut realizabil. Înțelegi deja sisteme, utilizatori și probleme IT din lumea reală. Adăugând skill-uri de securitate bine țintite și practică hands-on, poți deveni pregătit pentru job.
Roadmap-ul este clar: fundamente solide, proiecte practice, poate o certificare și aplicări consecvente.
Pe parcurs, poți alege între self-study și opțiuni structurate precum un Bootcamp de securitate cibernetică. Ce contează cel mai mult este să rămâi constant și să continui să înaintezi.
Dacă ești gata de următorul pas, explorează Bootcamp de securitate cibernetică de la Code Labs Academy și programa. Discută punctul tău de plecare și obiectivele cu un advisor.
Primul tău rol de SOC Analyst poate fi mai aproape decât crezi.